Treceți la conținutul principal

Postări

Se afișează postări din mai, 2013

Llosa, Liiceanu și extratereștrii - Ioana Manta Cosma

După întâlnirea dintre M.V. Llosa și G. Liiceanu de la Facultatea de Litere din Cluj, noul Institut de la Măgurele a captat prin costisitorul său laser alchimic niște semne grafice noi care reconfigurează noi lumi. Specialiștii români și nu cei britanici susțin că acestea sunt dovada existenței unor alte lumi controlate de forțe extraterestre neidentificate care au tendința să îi acapareze pe oameni. Aceste lumi se mai numesc în termeni științifici și codați „ficțiuni”.
După cum a explicat și domnul Liiceanu, puternic captat de undele electromagnetice din lumea de ficțiunii a unui personaj intelectual romantic, oamenii au început să simtă numite vibrații negative și să se ferească a mai lua contact cu cărțile. Pe lângă motivul ecologic invocat, masele lucide de populație au conștientizat nu numai ineficiența lecturii, ci și pericolul ei. Citind în exces, poți înnebuni. Așa ni se spune și la tv, orice marfă consumată în exces, dăunează grav sănătății. Această nebunie nu e decât o răpi…

Jurnal de Bonchida IV

Tâc-paf. Așa se aude când un bărzăune dolofan se lovește de geam în zborul lui diafan ca o petală de trandafir smulsă în dinți de un broscoi din basm. Nu orice bărzăune e dolofan și cu potențial de petală rănită, cum nici orice broscoi nu este Făt-Frumos. Așa mi-am început ziua, cu gândurile astea trase de păr ca să fie lirice și, deci, artistice, care dospesc o opera magna. Din comparația asta puteam să scot și o poezie despre natură, sinestezie, un mic leșin după sperietura pe care mi-a provocat-o gâza supraponderală. Jurnalul meu, oricâte nimicuri ale vieții cotidiene ar conține, trebuie să fie frumos scris. Și frumusețea asta e dată de figuri de stil, de asocieri deosebite de cuvinte, de alămuri și mult sentiment, eventual o mică beție de cuvinte în timp ce scriu, de alcool înainte și după ce scriu, așa cum fac artiștii adevărați, ăia care și trăiesc, nu numai scriu. Azi nu am reușit să duc o zi de artist, am butonat la laptop fără spor; am să încerc mâine să trăiesc mai artistic. …

Mario Vargas Llosa, El Gran Hablador a Cluj - de Adina Epure

¡ Ay, qué alegría! La ciudad de Cluj vivió 3 días de encanto: Mario Vargas Llosa pasó por allí.
Día 1: Teatro: “Las mil noches y una noche” de Mario Vargas Llosa en su presencia, por Andreea Iacob Día 2: Llosa – Doctor Honoris Causa de la Universidad Babes-Bolyai, Cluj-Napoca Día 3: Dialogo entre Liiceanu y Llosa con el tema: “¿Se puede vivir sin ficción?”
Tres días de encanto, tres días de contraste. Encanto de ver, sentir, oír, escuchar directamente el gran escritor y tres días de contraste entre los discursos, las presencias, las actitudes.
Invitados de una manera muy inspirada en el mundo fantástico de Llosa por la obra teatral “Las mil noches y una noche” puesta en escena al Teatro Nacional de Cluj, no logramos más a salir de este universo mágico. Aunque los contextos posteriores adonde pudimos encontrar Llosa fueron trozadas por la falta de organización, a veces por una rigidez intelectualizada, a veces por un patetismo visceral, escuchar Llosa nos hace olvidar todo eso.
El escrit…

Minunata lume nouă a romanelor grafice - Ioana Manta Cosma

Art Spiegelman, „Maus. Povestea unui supraviețuitor. I. Prin venele tatălui curge istoria. II. Și-aici încep necazurile mele.”, Traducere din limba engleză de Cristian Neagoe, Editura Art, București, 2012.
  Acestă cronico-propagandă ( a se citi „propunere de carte”) nu ar fi putut exista fără inițiativa temerară a editurii Art de a publica benzi desenate notorii în spațiul extracarpatodanubianopontic, netraduse până acum în interiorul grădinii originare (a se citi „imaginare”) a raiului (a se adăuga „românesc, firește”). Salutăm pe acestă cale și prețul condimentat cu piper al seriei de BD care face consumatorii să prețuiască și mai mult cărțile achiziționate. Susținem, înțelegem și suportăm demersul editurii Art.             Din surse informale dar informative (o amică ce lucrează la o bibliotecă cu trafic intens a auzit de la cineva care...), am aflat că traducerea romanului a fost anevoioasă, pentru că autorul însuși a fost exigent și grijuliu cu versiunile traduse ale manuscris…

Ceauşism, naţionalism, scris istoric. Însemnări I. - Felician Velimirovici

Spre deosebire de situaţia creată în timpul predecesorului său – care, în paranteză fie spus, nu a rostit niciodată în public formule precum „naţiunea română” – elita politică condusă de N. Ceauşescu a reuşit în mod conştient să sintetizeze o serie de perspective, angajamente şi politici în sensul valorizării, în plan discursiv, a ideii de naţiune înţeleasă drept o unitate politică fundamentală – „naţiunea ca unitate istorică, departe de a fi depăşită, îşi găseşte condiţiile de dezvoltare şi afirmare deplină numai în socialism, numai aici îşi găseşte condiţiile de materializare la întreaga sa capacitate” proclama una dintre cele mai misterioase personalităţi din istoria PCR în 1965.1 Anul următor, vorbind despre anii ilegalităţii partidului cu ocazia celei de-a 45-a aniversări a fondării sale, N. Ceauşescu critica orientarea „nejustă” şi „tezele greşite” adoptate de partid sub influenţa Cominternului în anii ’20 şi ’30, arătând că, departe de a se dizolva, „naţiunea va continua să con…

CHOPIN UNPLUGGED la Castelul Bánffy de la Bonţida

În 25 mai vă invităm la castelul Bánffy din Bonțida, unde ne vom reîntâlni cu pianistul nostru preferat: Alexandru Negriuc. Repertoriul include lucrări de Frédéric Chopin.
Pleonasmul voit al titlului vrea să reliefeze tocmai propunerea noastră de deconectare de oraș și reconectare prin artă, muzică și voie bună în generoasa curte a castelului Bánffy. Cu aproximativ două secole înainte, la castelul Bánffy poposea Carl Filtsch, pianistul genial al Sebeșului și viitorul elev preferat al lui Chopin. Familia Bánffy a recunoscut talentul copilului și l-a ajutat să ajungă la Paris, unde locuia Chopin. Din recitalul lui Alexandru Negriuc vor face parte și trei compoziții semnate de Carl Filtsch. Recitalul Chopin din 25 mai este dedicat nu doar publicului, ci și copilului pianist. Și fiindcă pentru noi colaborarea e importantă, iar sinesteziile sunt o formă distilată de colaborare, spațiul deschis de muzică va fi rotunjit cu o serie de alte întâmplări. Program de curte:

Jurnal de Bonțida III, Cum mi-am petrecut sfârșitul lunii

Când am început să ţin acest jurnal bonţidean, deşi mi-am propus să consemnez constant şi cât se poate de des toate întâmplările remarcabile şi semi-banale din mica aşezare someşană animată de secole de un entuziast dialog intercultural, precum şi numeroasele gînduri, meditaţii şi idei care supraaglomerează hezaşul unui cărturar, nu am luat în calcul eventuala presiune dinspre publicul cititor şi/sau consumator de intimităţi. Aşa că, în ultimele săptămâni, mi-am permis să îmi iau un forţat concediu dintr-ale scrisului, spre a mă îndeletnici cu alte nobile şi previzibile chestiuni. Mai întâi, preţ de zece zile conacul intercultural al Ligii a fost sub ocupaţie germană (datorită vizitei unui contingent de doctoranzi lipscani setoşi să se consubstanţieze cu spiritualitatea şi materialitatea transilvăneană), aşa că am fost nevoit să-mi pun pofta şi condeiul în cui. După care a urmat o prealeneşă celebrare a zilei internaţionale a muncii, apendice la sărbătorile pascale petrecute pe melea…

Ziua Europei la Bonțida

Despre multiculturalism se ştie că este unul dintre principiile fundamentale promovate de către Uniunea Europeană. Pentru unii este o „ideologie” nocivă şi „străină de fiinţa neamului”, pentru alţii, sătui de elucubraţii naţionaliste şi izolaţioniste generatoare de conflicte şi tensiuni, multiculturalismul reprezintă o ideologie binevenită şi oarecum firească pentru un conglomerat de naţiuni, etnii şi religii cum e cazul comunităţii europene. De câţiva ani şi în România se fac eforturi pentru promovarea unei direcţii multiculturaliste, reglarea ceasului local după cel bruxellez fiind prezentat ca un obiectiv major. Totuşi, trebuie menţionat un detaliu extrem de important: până să fie elaborate principiile multiculturalismului în laboratoarele europene de către nişte minţi luminate şi oripilate de excesele defunctului veac, în multe regiuni şi ţări ale îmbătrânitului continent convieţuirea şi schimburile culturale se defăşurau de secole. Printre altele este cazul Transilvaniei unde wo…

Tentativa de sinucidere a bolşevicilor (URSS, anii ’30) - Felician Velimirovici

John Arch Getty & Oleg V. Naumov, The Road to Terror. Stalin and the Self-Destruction of the Bolsheviks, 1932-1939, Yale University Press, Hew Haven & London, 1999, 680 p.

Alexandr Yulevici Tivel, duşman al poporului, a fost împuşcat de către un pluton de execuţie al poliţiei secrete sovietice, în Moscova, cândva la începutul lunii martie a anului 1937. Ziua precisă a morţii sale probabil că nu se va cunoaşte niciodată cu exactitate – nici măcar familia lui nu a reuşit să o afle, în ciuda demersurilor întreprinse de-a lungul anilor care au urmat – in orice caz însă, ne asigură Getty, acea zi nu a fost una în măsură să zguduie lumea. În definitiv, Alexandr nu a fost decât unul dintre cei 353.680 de cetăţeni sovietici executaţi în cursul acelui an, majoritatea fără un proces juridic prealabil, aşadar fără nicio bază legală – cu excepţia faimosului decret din 1934 care hotăra că OGPU putea aresta şi executa fără proces orice cetăţean sovietic... Ca jurnalist şi editor de rând, cu…

Comentarii